X

Ce înseamnă a fi o centură albastră în BJJ

de Raluca Dinescu (centura albastră BJJ)

 

Gradarea în Jiu-Jitsu nu definește doar nivelul de cunoștințe ale unui sportiv, și nu este o recompensă pe care profesorul o oferă unui student pentru anumite rezultate în competiție sau pentru că a petrecut mult timp în sală. Aceasta este o recunoaștere a progresului din punct de vedere tehnic, dar și o schimbare a mentalității elevului.

Voi discuta aici despre centura albastră, despre care se spune că este definitorie și cea mai importantă în drumul către centura neagră.

De asemenea este un momento cheie în care foarte mulți practicanți renunță.

 

Toată lumea începe cu centura albă, iar pasul următor este cea albastră.

Centura albastră este mult mai mult decât ‘’al doilea pas’’ sau o altă culoare în jurul taliei.  Arată că sportivul și-a însușit bazele și principiile BJJ-ului, și pe poate și demonstra. Mai înseamnă și că din acest moment , nu mai vorbim despre un începător, și odată cu gradul, profesorul ne pasează și responsabilitatea de a forma și a aduce cel puțin o centură albă la nivelul nostru.

Centurile albastre sunt percepuți ca  leaderi de nou veniții în sală. O centură albă va avea ca prim obiectiv să devină centură albastră, îi va urmări și copia pe aceștia, motiv pentru care cei cu albastră au o responsabilitate destul de mare. Indiferent de cât de multe centuri mai avansate sunt într-o academie, un începător va ținti către centura albastră, cele maron sau negre părându-le mult prea îndepărtate.

Prin definiție, o centură albastră posedă un bagaj informațional suficient pentru a-l putea împărtăși începătorilor, dar asta nu înseamnă că va avea sau că trebuie să aibă toate răspunsurile.

Este momentul în care începem să vedem tehnicile în ansamblu, să le executăm corect, să inițiem atacuri și să scăpăm din situații periculoase. Totuși execuția este în mare parte lipsită de flow, iar când începem să fim capabili să tranziționăm dintr-un atac în altul fără să ne expunem prea mult, este semn că ne apropiem de centura mov.

 

 

De ce este centura albastră frustrantă

 

Se mai spune că centura albastră poate fi adesea frustrantă. Este momentul în care putem fi submitați de o centură albă, dar și acela în care ne surprindem pe noi înșine submitând o centură superioară.

Din momentul în care purtăm centura albastră apar multe provocări. Colegii de antrenament devin mai puțin permisivi în sparring, centurile albe încearcă să-și testeze și să-și demonstreze abilitățile, iar cele superioare ne amintesc mereu că trebuie să fim umili și că avem încă multe de învățat.

Un alt motiv de frustrare poate apărea din faptul că se stagnează mult la centura albastră din punct de vedere al gradării, ceea ce pentru unii este foarte deranjant.  Totuși , sunt de părere că trebuie să ne concentrăm pe oportunitățile și ’’beneficiile’’ pe care ni le oferă statutul de centură albastră.

Este momentul în care experimentăm tehnici și ne formăm propriul game plan pentru următorii câțiva ani, și nu trebuie să ne grăbim. Cel mai probabil va fi game planul cu care vom ajunge la centura mov sau chiar maron, după care, în mod natural vom adopta un altul.

Frustrarea mai apare și din faptul că ne dăm seama ce  lipsește tehnicii noastre, vedem că nu avem destulă viteză, nu avem picioarele suficient de lungi pentru anumite procedee, care de altfel chiar ne plac.

Performanța și progresul în acestă etapă sunt deloc constante. Sunt zile în care reușim tot ce ne propunem în sparring, și alte zile în care ne simțim pe tatami ca un pește pe bicicletă.

Antrenorii și profesorii știu că acest lucru se întâmplă, iar soluția cheie este revenirea constantă asupra bazelor, până ce devin automatisme.

 

Sursa foto: photos.smugmug.com

Fiecare centură are propriul său mind-set

 

Centura albă – incompetență neconștientizată. Nu știm ce nu știm

Centura albastră – incompetență conștientă.  Știm ce nu știm

Centura mov – competență conștientizată . Știm ce să facem.

Centura maro – competență neconștientizată.  Facem ce știm

Centura neagră- conștient de tot ce se petrece și nu are un scop din a submita colegii, simplul fapt că poate face BJJ este o recompensă în sine

 

După cum am mai spus, centura albastră, pe lângă progres  tehnic, este și o schimbare de perspectivă și de abordare, și nu plus de maturitate.

 

Iată câteva “greșeli” și comportamente la care trebuie să renunțăm din momentul în care devenim centuri albastre

  • Să nu reușim să ne controlăm .

Accidente se pot întâmpla la orice pas, mai ales că vorbim despre un sport de contact. Oricare dintre noi poate lovi  vreun coleg cu genunchiul în față sau îl poate lovi cu capul. Totuși, dacă asta se întâmplă cu regularitate, și la fiecare sparring este un coleg căruia este nevoie să i se ceară tot timpul să se calmeze și să o lase mai ușor, atunci devine o problemă.

Un astfel de comportament este mai degrabă specific începătorilor. Denotă lipsa capacității de a-și controla propriul corp și mișcări, și imposibilitatea a de a se apăra conștient.

Dacă avem centura albastră și în mod repetat ne accidentăm colegii, trebuie să facem un pas înapoi spre bazele BJJ și să lucrăm mai mult la autocontrol.

  • Să ne folosim mușchii mai mult decât tehnica

Și acest lucru este specific grapperilor neexperimentați. Când nu știi cum să te aperi tehnic, cu siguranță vei apela la forța fizică. Acest lucru devine și mai deranjant în sparringul cu un coleg mai ușor sau vizibil mai puțin puternic. Odată cu centura albastră, ponderea forței în favoarea tehnicii trebuie să scadă semnificativ. Să strivești un coleg fizic mai mic nu te va ajuta să-ți îmbunătățești jiu-jitsul, și îți poate chiar crea o falsă impresie despre abilitățile tale.

  • Să ne simțim stânjeniți în anumite poziții în antrenament sau sparring

Chicote, râsete și găsirea de alte conotații decât cele reale la adresa anumitor poziții sau în timpul sparringului cu o persoană de sex opus sunt strict dovadă de imaturitate și lipsă de respect față de sportul în sine.

  • Nerespectarea regulilor specific academiei în care ne antrenăm sau a celor de bun-simț

Se poate întâmpla să fim în trecere la un antrenament într-o altă academie, și în acest caz este de înțeles că nu putem ști regulamentul lor intern. Cu tóate acestea, sunt anumite reguli general aplicabile în sălile de BJJ, indiferent de gradul luptătorului.

  • nu intrăm încălțați pe tatami
  • purtăm întotdeauna echipament curat și mereu avem un tricou de schimb
  • nu ne aliniem înaintea unei centuri superioare
  • să evităm orice fel de discuții sau comentarii la adresa opțiunilor religioase, politice sau sexuale ale colegilor

 

  • Să nu cedăm  din orgoliu

Câteodată o submisie apare mult prea repede pentru a o putea conștientiza . Alteori credem că suntem în siguranță, și după antrenament ne dăm seama că ne-am ales cu o accidentare care ne va ține  departe de sală un timp.  Începând cu centura albastră trebuie să devenim conștienți de gravitatea unui pericol atunci când îl întâlnim și să fim responsabili pentru siguranța noastră și a colegilor de antrenament.

După cum se spune, pentru a ajunge la centura neagră trebuie să tap a brazilian times :).

 

  • La polul opus se află renunțarea imediat ce simțim presiune

Odată ce am depășit faza de începători, este necesar să facem diferența dintre o situație periculoasă și una incomodă.

Renunțarea din motiv de oboseală sau pentru că un eran confortabili într-o anumită situație nu mai este acceptabil odată ce am depășit stadiul centurii albe.

 

O mentalitate , glume și comentarii de începător nu sunt un lucru rău…atâta timp cât suntem începători.

Odată adoptat mindset-ul de sportiv care nu mai este începător, cu siguranță progresul va fi mult mai rapid.

Sursa foto: facebook.com/ralu.leutzella?fref=ts

Categories: BJJ
admin:
X

Headline

Privacy Settings